Pe urmele minorităților am luat-o vara aceasta. Am zis că dacă tot e așa încâlcită treaba cu călătoritul în străinătate, ba se poate, ba nu se poate, ba e nevoie de teste Covid, ba stai, ba nu stai în izolare, hai mai bine să rămânem în România.
Să petrecem o vacanță activă, așa cum ne place nouă. Să facem și să aflăm lucruri noi. Hai să mergem pe urmele minorităților! Și am plecat în căutarea croaților din Banat.
Istoricul venirii croaților în Banat
Teorii
Despre venirea croaților pe teritoriul actual al Banatului românesc nu există informații scrise. Se spune că au venit din “Bosnia argintie” prin secolul al XIII-lea, pe la 1234. Că s-ar trage din “slavii de sud”. Există și o altă teorie, ne-a spus dl. Bogdan Petru, profesor de religie și primar al comunei Carașova, cum că o parte ar fi rămas aici în timpul migrației dinspre Asia către teritoriul actual al fostei Iugoslavii.
E posibil să fi fost chiar 2 valuri și amândouă teoriile să fie valabile. E posibil să mai fie și alte teorii. Indiferent cum s-a întâmplat, iată ca au venit și îi găsim aici și azi.
Domnul Bogdan Petru ne-a spus că pe teritoriul acesta ar fi trăit și bogumilii, creștini neo-gnostici, sectă dualistă fondată în timpul primului Imperiu Bulgar în secolul X de preotul Bogumil. Ei erau cunoscuți ca fiind foarte radicali ( au respins botezul, împărtășania și întreaga organizare a bisericii ortodoxe). Condamnau orice acțiune a omului care i-ar fi forțat să interacționeze cu lumea materială, în special căsătoria, consumarea cărnii și vinului.
Locuitorii
Date statistice
Din totalul etnicilor croați din România, 5408 declarați, 95 % trăiesc în județul Caraș Severin și restul de 5% în principal în județele Timiș și Arad. Statisticile se tot modifică în sensul micșorării numărului de etnici croați căci o bună parte a tinerilor au migrat.



Migrația
Primul val de migrație după 1989 a fost, firesc, către Croația. Apoi, au urmat trendul migrației românilor către Italia, Germania, Austria, țările nordice, USA și chiar Australia. Preotul satului Carașova, Petru Rebegilă, ne-a spus că pe urmele minorităților dacă o iei, de data aceasta pe urmele croaților care au plecat din România, în Austria de exemplu îi vei găsi în regiunea Burgenland, acolo unde în prezent trăiesc mulți croați.
Preotul Rebegilă din Carașova ne-a zis că în limba croată există o vorbă care sună așa: “Tabunom za krunom!” care înseamnă “Cu stomacul după pâine!”. Cam după principiul acesta se rânduiește viața omului și se scrie istoria.
Preotul ține legătura cu cei plecați, vorbește cu ei. Ne-a spus cu mândrie că pe acolo pe unde s-au dus, copiii croaților din Carașova s-au adaptat și învață foarte bine.
Ca peste tot în țară, fenomenul migrației inverse, către România, e puțin prezent.
Sărbători religioase
Pe 15 august , de ziua Sfintei Maria, vin în fiecare an toți croații plecați și e prilej de mare sărbătoare în Carașova. Se reîntâlnesc și fiecare îți povestește noua viață.
Apoi sărbători religioase mari care adună oamenii la un loc sunt 29 iunie – Sfântul Petru și Pavel , 25 iulie – Sfântul Iacob și 8 septembrie – Sfânta Marie mică.
Noi am asistat la biserica romano-catolică din sat la o slujbă de pomenire a oamenilor cu vârsta de 65 de ani, întru sănătate și viață lungă și bună.
Limba
Limba pe care o vorbesc e foarte apropiată de ceea ce se numește limba standard a croaților. Chiar dacă în timp, petal a devenit petao ( cocoș), cotal a devenit cotao (căldare) și ponos a devenit holos (mândrie, trufie). Dar pierderea unui l și câștigarea unui o, de exemplu, nu a constituit o piedică serioasă în a înțelege și a fi perfect înțeleși de către croații din Croația.
Limba croată este limba recunoscută oficial în comunele cu locuitori preponderent croați.
Carașova
Croații de pe teritoriul României pot fi împărțiți în 3 grupuri distincte, separate de ușoare diferențe lingvistice. Primele 2 grupuri trăiesc pe lângă Timișoara iar cel de-al treilea, cel mai numeros, trăiește în județul Caraș Severin în 2 localități: Carașova și Lupac.

Populația
Noi am vizitat doar Carașova, care este cea mai mare și mai cunoscută comună croată din țară. Preotul Rebegilă ne-a spus că pe la 1900 erau în Carașova cam 5000 de croați. Azi, în acte, sunt 2200 de croați dar din aceștia 1200 sunt de fapt plecați în afara țării.
Școala
Există școală în limba română și croată ( clasele I – IV în limba croată și română, clasele V – VIII în limba română și există și un liceu bilingv româno-croat ).

Scurt istoric al carașovenilor
Carașovenii reprezintă cea mai veche comunitate de croați din România, fiind, din punct de vedere lingvistic și etnografic, cel mai bine conservat grup.
Primul val de croați s-a așezat aici prin secolul al XIII-lea, de atunci datează urmele primelor așezări de la “Cetatea Turcului”.
Relativa izolare a satului dar și dorința de a-și păstra identitatea fac ca astăzi să îi aflăm pe aceste meleaguri perfect integrați dar și cu conștiința clară a propriei lor origini și culturi.


Așezarea și structura satului
Carașova se răsfiră, bucolic, între culmile mici, aproape deluroase ale Munților Semenic. Are case în stil bănățean ( casa la strada si intrarea în curte cât să intre căruță și curtea în spate ). E populată de o comunitate care își duce, cu perseverență și bucurie, tradițiile și obiceiurile mai departe.

Biserica romano-catolică din sat
Pe urmele minorităților de o iei, dai întotdeauna de biserică care este sufletul locului. În acest caz , biserica romano-catolică care a fost construită în 1726 și este cea mai veche biserică a comunității.
Domnul Bogdan Petre ne-a vorbit despre școala confesională din secolul al XVI-lea care pregătea preoți. Ne-a spus că până în secolul XX nu au existat alte izvoare scrise în afara “Istoriei Domus” a bisericii.
Preotul satului, Petru Rebegilă, ne-a spus că biserica este centrul vieții croaților de 700 de ani. Majoritatea enoriașilor sunt romano-catolici, câțiva sunt ortodocși și protestanți.
În biserică, femeile stau într-o parte și bărbații în alta.



Uniunea Croaților din România
UCR a fost înființată în 1991, cu scopul de reprezentare dar și de păstrare a identității etnice. Uniunea își are sediul într-o locație frumoasă, nouă, aflată în mijlocul comunei.
L-am cunoscut aici pe domnul Ghera Giureci-Slobodan, reprezentantul croaților în Camera Deputaților. A fost foarte amabil și ne-a povestit despre comunitate, ne-a spus că este harnică și trăiește cu respect față de ceilalți.
Ne-a arătat sediul care adăpostește un mic muzeu al etniei și un Hall of Fame.
L-am cunoscut aici și pe domnul profesor de istorie, membru al comunității, Gheorghe Iancov. Informațiile date de dumnealui le-am inclus în povestea aceasta.

Muzeul Croaților din România
Croații din Carașova își spun povestea în micul muzeu amenajat în sediul Uniunii Croaților din România, aflat în comună, prin costumele expuse, câteva fotografii vechi și câteva crochiuri.



Hall of Fame
Pentru că Carașova este polul croaților din România, toate personalitățile politice și religioase ale Croației o vizitează atunci când vizitează România. În Hall of Fame de la Uniunea Croaților din România (UCR), cu sediul central în Carașova, am găsit această panoplie de tablouri de președinți, miniștri, episcopi croați care au vizitat comuna.



Ajutorul Croației
Croația a trimis în timp aici profesori , a oferit burse de studii ( pentru studierea limbii croate, a geografiei, a medicinei ). Nu există neapărat un ajutor economic, ne-a spus domnul Bogdan, dar a existat la un moment dat o implicare pecuniară pentru biserică.
Alte informații care nu și-au găsit locul mai sus
-croații sunt inventatorii cravatei;
-în sec. al XV-lea, și Carașova și Bucureștiul erau mici comitate conduse de câte un comite;
-croații sunt încăpățânați, dar această calitate/defect consideră că i-a ajutat să își păstreze identitatea;
-un crașovean nu își dădea fata după un “domn” ( un străin neasimilat în comunitate );
-în Carașova a existat înainte de război o familie de evrei care avea un magazin. Domnul Emil, proprietarul, vindea dulciuri iar după al 2lea război mondial a plecat din localitate. Unii oameni mai știu și azi să facă dulciuri ca cele ale domnului Emil;
-carașovenii se ocupă în principal cu agricultura ( creșterea animalelor, cultivarea pământului și pomicultura – mere, pere, nuci și cireșe ).
-Carașova nu a fost colectivizată;
-zona are mare potențial turistic ( aici sunt Cheile Carașului, Peștera Comarnic, la 10 km se află Reșița ).





Dacă v-a plăcut articolul, vă sugerez să citiți să mergeți cu mine pe urmele minorităților următoare: cehii din Banat, grecii, turcii și tătarii, lipovenii din Dobrogea.
Leave a Comment